Title Image

Study in Corsica

Un’ antra manera di scopra a Corsica !

Cari studianti internaziunali, quì pà un sughjornu di scambiu Erasmus+ o pà imparà u francesi incù u Diplomu FLE – Francesi Lingua Stranghjera, campeti puri a spirienza di a Corsica tuttu l’annu !

 

Cunsultà l’insemu di i pruposti di furmazioni

Scriva si à l'Università di Corsica

studia.universita.corsica

Ritruveti l'attualità di i studii è di a vita studiantina à l'Università di Corsica à nantu à Studià, u purtonu di i studianti è di i futuri studianti

https://studia.universita.corsica
Visit Corsica

Studianti internaziunali, vuleti…

Imparà u francesi

U DU Francesi Lingua Stranghjera vi parmetti di sviluppà o di migliurà a voscia cunniscenza di a lingua è di a cultura francesi. Vi parmittarà dinò di scriva vi pà a seguita in una di i filieri di l’Università.

PÀ SAPÈ NI DI PIÙ À NANTU À I MUDALITÀ

Fà un sughjornu di studiu

À traversu à prugramma di scambii (Erasmus+, Crepuq), in free mover o scrivindu vi dirittamenti, l'Università di Corsica accoddi ugni annu centinari è centinari di studianti internaziunali in i so campi à u centru di a Corsica. È parchì micca voi ?

PÀ SAPÈ NI DI PIÙ À NANTU À I MUDALITÀ

L’Università di Corsica : un’Università aparta à nantu à u mondu.

L’Università Pasquale Paoli hè a sola Università di Corsica. Hè stata fundata in u 1765 da Pasquale Paoli, omu di i Luma, babbu di a 1a custituzioni dimucratica muderna è à u capu di a nazioni Corsa indipindenti. Riaparta in u 1981, l’Università di Corsica, a più meridiunali di l’Università francesi, conta oghji, 5 100 studianti è accoddi ugni annu più di 300 studianti internaziunali chì raprisentani almenu 60 naziunalità. Invistita mondi in a via di l’internaziunali, faci parti di i prugramma di scambii di più di 100 stituzioni, ed hè ancu un membru di l’Associu di Ricerca & Cuuparazioni EuroMeditarraniu à u latu di l’Università francesi di Nizza Sophia Antipolis, Parighji VI, Tulò, è di l’Università taliani di Pisa, Genuva è Turinu. Hà criatu dinò u RETI, una reta chì ragruppa 28 Università isulani di u mondu sanu.

I campi universitarii sò in Corti, capitali storica di a Corsica, à u pedi di i muntagni è à 40 minuti di u mari. I centri di Ricerca sò in Corti, Aiacciu, Bastia è Carghjese.

Campus Grimaldi

Furmazioni : 130 diplomi pruposti.

Pluridisciplinaria, l’Università di Corsica pruponi furmazioni in diversi duminii prufiziunalizanti : numericu, drittu, audiuvisivu, cumunicazioni, gestioni di l’impresi, ingegneria di l’ambienti è di l’energii rinnuvevuli, turisimu à longu andà, geniu civili, saluta.

 

130 diploma pruposti, rimissi da 8 cumpunenti :

  • UFR Drittu, Scenzi Suciali, Ecunomichi è di Gestioni
  • UFR Scenzi è Tecnichi
  • UFR Lettari, Lingui, Arti, Scenzi Umani è Suciali
  • Istitutu Universitariu di Saluta
  • IUT – Istitutu Universitariu di Tecnulugia
  • IAE di Corsica – Scola universitaria di management
  • Paoli Tech, Scola d’ingegneri
  • ESPE – Scola Superiori di u Prufissuratu è di l’Aducazioni

Ricerca.

L’identità scentifica di l’Università di Corsica s’arrimba à nantu à 8 prughjetta pluridisciplinarii labellizati da u CNRS. Ugni prughjettu mischja a ricerca fundamintali è a ricerca appiigata in una perspettiva di sviluppu tarrituriali è sbucca à nantu à rializazioni cuncreti incù un beddu valori aghjuntu. A ricerca di l’Università di Corsica si faci intornu à sti punteddi quì : l’Ambienti (foca di furesta, energii rinnuvevuli, acqua, risorsi naturali), i Tecnulugii di l’Infurmazioni è di a Cumunicazioni, i Tarritorii è Sviluppu à longu andà, i Matematichi è Appiicazioni, l’Identità è Culturi, a Saluta.

Sti piattaformi di ricerca (MYRTEPAGLIA ORBA dedicata à a pruduzzioni è l’accantera d’energia sularia è STELLA MARE dedicata à l’ingegneria eculogica, marina è litturali in Meditarraniu) sò à l’avanguardia di a tecnulugia è di u trasferimentu versu u tarritoriu.

L’Università di Corsica pussedi una scola dutturali chì forma i futuri circadori à nantu à i tematichi di l’ambienti è di a sucità (ED n°377).

L’Istitutu di studii Scentifichi di Carghjese accoddi longu à l’annu scontri scentifichi d’altu liveddu. I scontri scentifichi chì si facini in Carghjese sò stati suventi à l’iniziu di scuparti maiori in fisica è disciplini vicini. Sò circa 30 scontri à l’annu chì si facini, incù trà 1 500 à 2 000 participanti di u mondu sanu. L’IESC apri i so porti à tutti i disciplini scentifichi : scenzi di a vita è di a saluta, fisica, matematichi è l’ingegneria, scenzi ecunomichi umani è suciali, scenzi di a tarra è di l’ambienti, scenzi di i materiali…

Plateformes Myrte & Paglia Orba

Un ambiu di studiu compitu à mezu à u Meditarraniu.

Corti, piccula cità à dimensioni umana, hè un quadru compitu pà a vita studiantina. I 2 campi universitarii sò in drintu à a cità è pussedini attrazzi di prima trinca com’è un Fab Lab è una bibbiuteca nova framanti di 4 500m². L’Università di Corsica pruponi una vita studiantina dinamica incù mondi atteddi pruposti da u centru culturali universitariu è un accessu di gratisi à cuncerta è pezzi di teatru. Da u latu di u sport, l’Università pruponi diversi attività (da a natazioni à u baseball) è surtiti a duminicata (schì, kayak, ghjirandulati, appichjera…). I studianti internaziunali poni dinò binifizià di l’aiutu di l’associa studiantini (associu di i studianti internaziunali, associu ESN Erasmus) è di un Serviziu di l’Università dedicatu à i Rilazioni Internaziunali.

 

A Corsica pruponi un quadru straurdinariu pà studià è imparà u francesi, puri scuprindu una cultura è un’identità meditarranea mondi arradicata, una lingua corsa vicinu à u talianu, è paisaghji magnifichi trà cità culuriti è paesi appesi, siti classificati, piaghji è puntali incù a nivi. I pussibilità di surtiti culturali o spurtivi sò numarosi : scuparta di u patrimoniu storicu, musei, festivali culturali, o ancu di siti naturali eccezziunali. A Corsica hè un’isula verda incù 25 fiuma, parichji lava d’altitudini, 4 000 chm² di furesta è di machja, 120 pinza chì francani i 2 000 metra d’altitudini (incù u Monte Cintu è i so 2 700m) è u famosu GR20. Senza scurdà ci di i 1 000 chilometri di costi pitricchicci, golfi o rinaghjuli incù l’acqua turchina.

A Corsica hè à 170 chilometri di i costi francesi è à 80chm da l’Italia cuntinentali, ci si pò ghjunghja in aviò, à 1o30 da Parihji, 2o da Londra, 1o30 da Barcellona, ecc., è ci si pò ghjunghja dinò in battellu da i porti di Nizza (6o), Marseglia o Tulò, o da l’Italia, Livornu (4o), Savone/Genuva (6o) o a Sardegna (1o).