Title Image

A vita in Corsica

Un quadru eccezziunali à mezu à u Meditarraniu.

A Corsica rivindichighja una cultura è un’identità meditarranea propiu arradicata, com’è a so lingua insignata da chjucu. L’isula pruponi paisaghji magnifichi trà cità culurati è paesi appesi, siti classificati, piaghji è puntali incù a nivi. In u so centru, a cità di Corti, induva ci hè una parti impurtanti di l’Università di Corsica, hè raprisintativa di l’Isula par via di a so priservazioni è di u so carattaru nustrali.

Scriva si à l'Università di Corsica

studia.universita.corsica

Ritruveti l'attualità di i studii è di a vita studiantina à l'Università di Corsica à nantu à Studià, u purtonu di i studianti è di i futuri studianti

https://studia.universita.corsica
Visit Corsica
A VITA IN CORSICA

À mezu à u Meditarraniu.

320000

abitanti

8700

chm² di superficia

1000

chm di costi

Situatu à 170 chilometri da i costi francesi è à 80 chilometri da l’Italia cuntinentali, si pò ghjunghja in Corsica incù l’aviò da 60 cità francesi è aurupei (1o30 da Parighji, 1o30 da Barcellona, 2o da Londra, 2o da Berlinu, 3o da Stockholm, ecc.), è si pò ghjunghja dinò in battellu da Marseglia, Nizza, Tulò, Savone/Genuva, Livornu è a Sardegna. I cità chì si poni raghjunghja in aviò incù un bolu direttu si vedini à nantu à u situ visit-corsica.com.

A raprisintazioni di un’isula verda.

A Corsica hè una raprisintazioni di un’isula verda, i siti classificati è i riservi naturali ricunnisciuti à u liveddu naziunali è scritti à u patrimoniu mundiali di l’UNESCO sò numarosi. Sta “muntagna in u mari” pussedi 120 pinza chì francani i 2 000 metra d’altitudini, chì t’ani a nivi sin’à u branu. I so 25 fiuma facini chì a Corsica hè l’isula a più irrigata di u meditarraniu. Incù 1 000 chilometri di costi, u so litturali hè diversu quant’è riccu.

Un locu magnificu pà a cultura è u sport.

2 parsunaghji storichi sò assuciati à a Corsica è à a so storia : Pasquale Paoli è Napulionu Bonaparte. U primu, omu di i Luma, fù à u capu di a nazioni corsa da u 1765 à u 1769 ed hè u babbu di a 1a custituzioni dimucratica. U sigondu hà fattu riformi maiori pà l’aducazioni, l’ecunumia o u drittu (com’è par asempiu u codici civili francesi in u 1804). I numarosi munumenta è siti straurdinarii à nantu à l’insemu di u tarritoriu sò i tistimonii di a so storia, di a so cultura, viva è aparta, tramandata da i seculi di tradizioni è mantinuta da u stintu isulanu. Un stintu isulanu chì si sprimi binissimu in i boci, a musica è l’artigianatu d’arti. Da veda, anzituttu, u Museu di a Corsica, dedicatu à l’antrupulugia nustrali in Corti. A Corsica t’hà dinò a so nomina pà a gastrunumia : castagni, agrumi, carri purcina, mela, casgia, vina è licori sò tanti prudutti autentichi chì omu ùn pò schisgià. U clima è a cunfigurazioni geugrafica di l’isula parmettini una pratica di tutti l’attività di divertimentu è di campagna : da a simplici spassighjata à l’alpinisimu passendu pà tutti i sport nautichi o di muntagna, i ghjirandulati à cavaddu o à pedi anzituttu à nantu à u famosu GR 20, u VTT… Tuttu l’annu, festivali è scontri mettini in valori ciò ch’idda faci a sputichezza di a Corsica. Suventi di fama internaziunali, sti appuntamenti sò loca di scambii è di spartera interculturali.

Un tarritoriu dinamicu.

Francata a carta pustali, a Corsica hè dinò un tarritoriu attivu à u liveddu ecunomicu. U so parcintuali di criazioni d’impresi hè più altu chè in quidd’altri righjoni francesi, incù impresi chì riescini meddu chè in altrò. 75% di l’impresi criati sò, infatti, sempri attivi 3 anni dopu a so apartura. Sta cultura di l’imprisariatu hè d’altrondi assai forti à l’Università di Corsica. In Corsica, ci sò impresi chì travaddani incù l’internaziunali frà i quali, listinu assai incumpletu ben’intesa, GoodBarber (criatori d’appiicazioni smartfoni, cufundatu da un « anzianu » di l’Università), a bieraria Pietra, Gloria Maris Groupe (rifarenza francesi in u mondu di l’acquacultura), corstyrene (leader di l’isulazioni termica in Corsica)… A Corsica pussedi infini 2 fab lab, in Aiacciu è in Corti (purtatu da l’Università di Corsica), chì parmettini di sustena sta dinamica criativa.

Pà sapè ni di più à nantu à a Corsica, andeti puri à nantu à www.isula.corsica

A VITA IN CORTI

À mezu à a muntagna corsa.

150

chm² di superficia

7 500

abitanti

5 100

scritti à l'Università di Corsica

A cità di Corti, à tempu à mezu à a a muntagna corsa è solu à 40 minuti di strada da u mari, t’hà un postu privilighjatu. Hè un veru crucivia trà i principali cità di Corsica, ci si ghjunghji faciuli da a strada (1o da Bastia, 1o15 da Aiacciu) o incù u trenu. Corti hè u circondu di vita u più maiori di u tarritoriu Centru Corsica. À nantu à una superficia di quasgi 15 000 ettari, a cità t’hà più di 7 500 abitanti. Incù 5 100 scritti à l’Università di Corsica è 2 campi in drintu à a cità, Mariani è Grimaldi, Corti hè dinò “A” cità studiantina di a Corsica.

Una cità ricca di storia.

A stampa di Corti, anziana capitali di a Corsica indipendenti suttu à u Generalatu di Pasquale Paoli da u 1755 à u 1769, hè a so citadella custrutta in u 1419 à nantu à un pintonu à mezu à i vaddati di a Restonica è di u Tavignani chì ni faci a so spicificità. U Palazzu Naziunale, classificatu munumentu storicu, fù a sedia di i stituzioni di u statu corsu. Hà accoltu duranti parichji anni a Prisidenza di l’Università di Corsica. Oghji in drintu ci hè a Fundazione di l’Università è dui poli didicati à l’innuvazioni : « e-s@pè » pà a cultura numerica à u serviziu di a pedagugia, è u polu « innuvazioni è sviluppu » incù un Fab Lab è un spaziu di coworking. Cità ricca di storia, sà imbulighjà binissimu a tradizioni è a mudernità pà prupona à i so abitanti un veru cambiamentu di vita in un’ambienti prisirvata è privilighjata.

Una qualità di vita eccezziunali.

Principali cità di u Centru Corsica, Corti hà saputu tena a so anima è una dimensioni umana. A qualità di a vita hè eccezziunali : ci truvareti tutti i cummudità necissarii à u vosciu benistà, è ancu parichji attività à l’aria aparta, culturali è spurtivi. Ammintaremu dinò l’ambiu amichevuli chì asisti in sta cità chì hà saputu mantena un spiritu paisanu !

L’infrastrutturi in Corti.

Cinéma L'Alba, Corte

Cultura

  • Museu di a Corsica
  • Fondi Regiunali d’Arti Cuntimpuranea (FRAC)
  • Spaziu universitariu Natale Luciani (cuncerta, teatru…)
  • Sinemà

Stade Santos Manfredi, Corte

Sport

  • Centru spurtivu incù dui stadii, pista d’atletisimu, tarreni di tennis
  • Parcu di i sport, un COSEC, una piscina municipali
  • Palazzettu di u sport universitairiu

Corte

È dinò

  • Aerodrumu
  • Numarosi loca di divertimentu è di cunvivialità