Title Image

Prisintazioni & dati punteddi

L’Università di Corsica Pasquale Paoli :
arradicata à u so tarritoriu, aparta à u mondu.

Criata in u 1765 è riaparta in u 1981, l’Università di Corsica Pasquale Paoli hè una struttura di furmazioni è di ricerca propiu arradicata à u so tarritoriu, in leia stretta incù i prublematichi maiori isulani ma dinò naziunali è internaziunali.

Pluridisciplinaria, l’Università di Corsica Pasquale Paoli pruponi più di 130 diploma da u liveddu baccu à u dutturatu, rimissi da 8 facultà, istituti è scoli. Sempri à prò di l’inserzioni di i so 5 100 studianti, l’Università s’arrimba à nantu à furmazioni chì t’ani un cuntinutu prufiziunalizanti è chì sò in cuerenza incù i principali prublematichi di sviluppu di u so tarritoriu.

Avviata mondi versu l’internaziunali, l’Università t’hà propiu a vulintà d’incuraghjiscia i so studianti à sviluppà una vera cultura di a mubilità. Pruponi dinò una scelta culturali è spurtiva assai diversificata. L’iniziativi parsunali o assuciativi sò ancu prumossi è missi in risaltu.

L’Università di Corsica disponi di mezi materiali è umani chì assigurani à i studianti cundizioni ideali di furmazioni, d’inserzioni è di spannamentu parsunali.

L’identità scentifica di l’Università di Corsica s’articuleghja in giru à 8 prugetti strutturenti pluridisciplinarii qualificati da u CNRS. Ognunu di issi prugetti  unisce ricerca fundamentale è ricerca appiicata in una perspettiva di sviluppu territuriale è sbocca nantu à realisazione cuncrete cun valore aghjuntu forte.

L’Università di Corsica vole sustene di modu forte parechji duminii scentifichi chì rispondenu à e prublematiche liate à u sviluppu duratoghju è à l’ambiu (Laburatoriu CNRS-Université de Corse Scenze Per l’Ambiu, Laburatoriu CNRS-Università di Corsica Lochi, Identità, Spaziu è Attività). L’Università di Corsica si tene dinù strutture di ricerca dedicate in i duminii di e scenze ghjuritiche (Squatra d’accolta Patrimoniu è Intraprese) è di a salute publica (Squatra d’accolta Bioscope Corsica Mediterraniu). L’Università di Corsica s’impiega à riempie a so missione di valurisazione è di trasferimentu di e so attività di ricerca ver di a sucetà, arrimbendu si nantu à quattru prugrammi di ricerca è di sviluppu, 2 in e tematiche di e scenze è tecniche, MYRTE/PAGLIA ORBA è STELLA MARE (UMS CNRS) è 2 in i duminii di e scenze umane è suciale, M3C, LOCUS.

Creata in u 2008, a Federazione di Ricerche “Ambiu è Sucetà” (CNRS / INRAE / Università di Corsica) traduce a vuluntà di l’Università di Corsica pè u sviluppu di e ricerche interdisciplinarie, fonte d’innuvazione à e fruntiere di i duminii scentifichi. L’Università di Corsica organizeghja o accoglie dinù tuttu l’annu scontri internaziunali è s’ impegna in parechje rete maiò, particularmente in senu à u so Istitutu di Studii Scentifichi in Carghjese (Università di Corsica / CNRS / Università di Nizza).

Hè impignata mondi l’Università di Corsica in u sviluppu sucioecunomicu di u so tarritoriu. Hè un punteddu strategicu di u stabilimentu.

St’impegnu si faci incù u sviluppu di piattaformi tecnulogichi in leia incù i settori prufiziunali (STELLA MARE par asempiu, chì t’hà scopi scentifichi propiu in leia incù i scopi ecunomichi di l’acquacultori è i piscadori isulani) o incù l’apartura di un Fab Lab criatu pà facilità, incù attrazzi numerichi, a pruduzzioni ecunomica, in particulari in u mondu di l’artigianatu.

U rinforzu di i leii incù u mondu sucioprufiziunali si ritrova dinò in a so pruposta di furmazioni, l’azzioni di a Fundazioni di l’Università, a criazioni di servizii didicati à l’inserzioni prufiziunali di i studianti o in u sviluppu di un spiritu imprisariali longu à u cursus universitariu.

Di modu più largu, par via di i valori ch’idda manteni è sviluppa, anzituttu a vicinanza trà l’attori è l’affettu à un spiritu piunieri, l’Università di Corsica maneghja l’omini è i cumpitenzi, i pratichi è l’idei, i risorsi è u prughjettu. Arrimbata à cunvinzioni prufondi, sparghji a so lascita storica è geugrafica in un spiritu d’apartura citadina à u serviziu di u sapè, di a ghjuventù è di a Corsica.

L'UNIVERSITÀ
1765

Fundazioni da Paoli

1981

Riapartura

Dominique Federici, Président de l'Université de Corse
4

siti in Corti, Aiacciu, Bastia, Carghjese

51000

m² di patrimoniu custruttu

È DINÒ. 1 fundazioni universitaria. 400 insignanti è circadori. 780 intervenenti prufiziunali pà a furmazioni. 250 parsunali amministrativi.

STUDIÀ
5 100

studianti

incù :

310 studianti internaziunali
chì raprisentani 60 naziunalità

420 studianti alternenti

130

furmazioni

da u liveddu baccu à u dutturatu, in ghjiru à 4 grandi duminii fundamentali : Arti, Lettari, Lingui ; Drittu, Ecunumia, Gestioni ; Scenzi Umani è Suciali ; Scenzi, Tecnulugii, Saluta, STAPS.

Cunsultà l’insemu di i pruposti di furmazioni

84%

d'inserzioni prufiziunali

84% di i diplumati di Master t’ani un impiegu ! 73,8% di l’impieghi di i diplumati di Master 2013 t’ani un impiegu à long’andà.

Cunsulteti l’inchiesta sana

È DINÒ. 5 anfiteatri, 160 sali di cursu, 20 sali infurmatichi. 25 cuncerti è pezzi di teatru à l’annu è 20 atteddi culturali sittimanali. 30 attività spurtivi sittimanali. 500 pruposti d’impiegu è staziu diffusati tutti l’anni.

RICERCA

8 prughjetta strutturenti di ricerca.

Difiniscini l’identità scentifica di l’Università di Corsica è sò labellizati à u liveddu u più altu da u CNRS :
  • Dinamica di i territorii è sviluppu duratoghju
  • Identità, culture : i prucessi di patrimunialisazione
  • Campi onde matematiche è appiicazione
  • Energie rinnuvellabile
  • Fochi
  • Gestione è valurisazione di l’acque in u Mediterraniu
  • Risolse naturale
  • Simulazioni Infurmatica è Sistema Ubiquitarii

Piattaformi di prima trinca di trasferimentu di tecnulugia.

  • MYRTE / PAGLIA ORBA

    Piattaformi energetichi
  • STELLA MARE

    Piattaforma alieutica
  • LOCUS

    Piattaforma geumatica
  • M3C

    Mediateca culturale di a Corsica è di i Corsi

È DINÒ. 6 unità di ricerca. 125 dutturanti/annu incù 20% d’internaziunali. +100 manifestazioni scentifichi. 3 catedri Fundazioni / Laburatoriu LISA. 1 catedra mischja incù l’Inserm.

INTERNAZIUNALI

Partinariati di furmazioni è di ricerca in u mondu sanu.

Avviata mondi versu l’internaziunali, l’Università di Corsica hè liata par via di prugramma di scambii à più di 100 istituzioni, è faci parti di un Associu di Ricerca & Cuuparazioni EuroMiditarraniu à fiancu à l’Università francesi di Nizza Sophia Antipolis, Parighji VI, Tulò, è di l’Università taliani di Pisa, Genuva è Turinu. Hà criatu dinò u RETI, una reta chì adunisci 28 Università isulani in u mondu sanu.