L’Università di Corsica, una leia trà i laburatorii è l’intraprese

Dapoi u 2012, travaglia l’Università di Corsica cù a Sucetà d’Accelerazione è di Trasferimentu di Tecnulugie (SATT) Sud-Est da avvicinà a ricerca fundamentale è u mondu ecunomicu.

 

 

Mette un ponte trà a ricerca scentifica è a sfera ecunomica di a Corsica. Eccu, in corte parolle, u scopu di a leia fatta dapoi u 2012 trà a Sucetà d’Accelerazione è di Trasferimentu di Tecnulugie (SATT) Sud-Est è l’Università Pasquale-Paoli. Stabilitu trà e duie stituzione, stu partenariatu strategicu vole valurizà e tecnulugie ricacciate da a ricerca fundamentale universitaria inde l’intraprese mettendu nant’à u mercatu innuvazione da cuntribuisce à u sviluppu ecunomicu è à a creazione d’impieghi qualificati. Hè, in tutti i casi, a missione cunfidata da u Ministeriu di l’Insignamentu Superiore, di a Ricerca è di l’Innuvazione à e 14 SATT di u territoriu metrupulitanu. Sò state messe in ballu da assicurà un cambiu trà i laburatorii di ricerca è l’intraprese per via di u finanziamentu di a maturazione di prughjetti innuvanti.

À l’ingrossu, valurizeghja a SATT Sud-Est un putenziale di più di 10 000 circadori è dutturanti inde guasi 200 laburatorii. « Hè un arnese di prima trinca da ch’elli possinu cuntribuisce i frutti di a ricerca publica à u sviluppu sucio-ecunomicu di un territoriu, cunsidereghja Marc Muselli, vice-presidente di a Cummissione di a Ricerca di l’Università di Corsica. À fiancu à noi, l’azzione di a SATT permette à i prughjetti di i nostri laburatorii di vince maturità per diventà di più cumpetitivi nant’à u mercatu ».

 

Primu esempiu di sta dimarchja, a piattaforma Stella Mare, puntellu di l’Università di Corsica è di u CNRS in quantu à a ricerca in ingenieria eculogica marina è liturale, stabilisce dapoi parechji anni sta leia trà a ricerca fundamentale è a ricerca appiecata. « Per via di e so tecnulugie di punta per a maestria di a risorza di u mare in u Mediterraniu, si scrive l’unità Stella Mare in una dimarchja virtuosa di trasferimentu di e ricerche messe in ballu è porta risposte à i bisogni di i prufessiunali di u mare per sustene e filiere di l’ecunumia « turchina », cuntinueghja Marc Muselli. Da stu puntu di vista, in giru à parechji prugrammi nant’à a maestria di spezie nobile cum’è l’ostrice piatta, u lupacante, u denti o i zinzi, almanaccheghja l’Università di Corsica/CNRS a valurisazione è u trasferimentu di tecnulugie è di sapè fà ricacciati subbitu da a ricerca publica, nant’à a dumanda è à u serviziu di l’attori di l’ecunumia corsa ».

Da rinfurzà sta leia trà i cercadori è l’intraprese, è à a dumanda di l’Università di Corsica, hà staccatu a SATT un persunale in a Direzzione di a Ricerca è di u Trasferimentu dapoi maghju 2017 da accresce a dettezzione d’innuvazione in i centri di ricerca è da assicurà un scambiu trà e duie sfere.

U scopu : sfruttà in i laburatorii di ricerca è e sfarente piattaforme di l’Università/CNRS – vale à dì i travagli di circa 160 circadori – da valurizà i prugrammi di ricerca capaci à inghjennà attività ecunomica è innuvazione.

Per avà, sò in anda una quindecina di prughjetti inde l’isula in leia cù a sfera ecunomica, cù pussibilità di cuncessione di licenze di sfruttamentu per l’intraprese. Dapoi u 2012, hà messu in ballu l’Università di Corsica 18 dichjarazione d’invenzione frà e quale dui brivetti è l’aiutu scentificu à a creazione d’una start-up, Stepsol, arrimbata à u sviluppu di una suluzione di pruduzzione ammaestrata è di pruvista d’energia d’urigine fottovoltaica.

 

Altru prughjettu maiò : un prugramma di ricerca nant’à a molecula « géraniol » ricacciata da a murza di Corsica cù parechje virtù curative. Si tratta di prupone un’alternativa è una suluzione cumplementaria à l’antibiotichi in u quadru di a lotta contru à l’antibio-resistenza. Dopu à avè si buscatu una dichjarazione d’invenzione, s’hà chjappu una licenza sclusiva per una sucetà spezializata in u duminiu di a salute umana. « Si vede in Corsica a messa in ballu di un ecosistema di l’innuvazione, usserva Marc Muselli. Ci hè una vuluntà vera di custruisce un mudellu novu di sviluppu ecunomicu in giru à a ricerca. Hè, ghjustu à puntu, una di e scumesse di sta cunvenzione trà l’Università di Corsica è a SATT è in cullaburazione stretta cù l’altri attori di l’innuvazione da permette à l’Università di seguità a diffusione di una vera cultura di l’innuvazione in i so laburatorii. È da avè un ritornu di i frutti di a so ricerca ver’di a sucetà isulana ».

 

A RICERCA

Ritruvate tutta l’attualità di a Ricerca à l'Università nant'à https://ricerca.universita.corsica/

READ MORE

CULLABURATORI PRUFESSIUNALI

Ritruvate tutte l'infurmazioni per i cullaburatori prufessiunali nant'à https://pro.universita.corsica/

READ MORE
Vanina PASQUALINI
Vice-présidente de la Commission de la Recherche
Vanina PASQUALINI

Vanina Pasqualini a été élue Vice-présidente de la Commission de la Recherche le 20 février 2024 pour une durée de 4 ans. Il s’agit d’un second mandat, consécutif à celui débuté le 18 février 2020.

Vanina Pasqualini est Professeur des Universités en Ecologie marine à l’Université de Corse depuis 2001, affectée à la Faculté des Sciences et Techniques et au Laboratoire Sciences Pour L’Environnement (SPE) du CNRS et de l’Université de Corse. Elle a assuré des responsabilités administratives tels que Doyen de la Faculté des Sciences et Techniques (de 2009 à 2014) et Vice-Présidente de la Commission de la Formation et de la Vie Universitaire (de 2017 à 2019). Elle est responsable scientifique du projet structurant « Gestion et valorisation des Eaux en Méditerranée » au sein du Laboratoire Sciences Pour L’Environnement depuis 2014. Ses thématiques de recherche portent sur la restauration écologique des lagunes méditerranéennes. Elle est également impliquée sur des problématiques interdisciplinaires au sein de l’Observatoire Hommes-Milieux du CNRS (INstitut Ecologie et Environnement – INEE) en tant que directrice adjointe. Elle est et a été responsable de plusieurs programmes scientifiques régionaux, nationaux et internationaux. Elle assure différentes expertises (par exemple au sein du HCERES) et s’implique dans la formation de doctorants avec lesquels elle publie régulièrement. Elle a été membre de la section 67 du CNU durant plusieurs années, dont elle a assuré la Vice-Présidence lors du dernier mandat (de 2016 à 2019).


Contact : cr@univ-corse.fr | +33 (0)4 20 20 21 71